VITAMINELE.....C

VITAMINA C sau antiscorbutica sau acidul ascorbic (hidrosolubila)
Vitamina C este de o importanta capitala pentru organism. Ea intervine in fenomene de oxidoreducere, este antiinfectioasa, tonifianta, participa la distrugerea toxinelor, la folosirea fierului, la actiunea suprarenalelor.

Vitamina C influenteaza deopotriva functionarea tiroidei si a corpului galben din ovar, mentine rezistenta capilarelor si poseda proprietati desensibilizante. Carenta vitaminei C duce la scorbut, boala de odinioara a marinarilor, a exploratorilor, soldatilor izolati, care se hraneau exclusiv cu conserve. Afectiunea se caracterizeaza prin ulceratii si prin hemoragii gingivale, dezgolirea dintilor, fetiditatea respiratiei, caderea parului si uneori a unghiilor. Pielea ajunge sa se usuce si este marcata, pe trunchi si pe membrele inferioare, de pete galbene, verzi si rosii. Genunchii se umfla, muschii devin rigizi. Respiratia este anevoioasa (supuratii pulmonare, tuberculoza), dintii cad, oasele sint obiectul demineralizarii si al cariilor. Echimozele se intind si dau loc unor hemoragii uneori mortale. Corpul intra, in cele din urma, in putrefactie.

Aceasta boala nu se mai manifesta in zilele noastre dar in marile centre intilnim numeroase stari latente, datorate greselilor in alimentatie (insuficienta cruditatilor, abuzul de conserve), organismul fiind incapabil sa pastreze in rezerva o cantitate importanta de vitamina C.

Vitamina C exista in toate vegetalele proaspete (este vitamina cea mai sensibila la fierbere; ea scade cu mai bine de 50% din legumele fierte in apa). O gasim in mod deosebit in varza, in rosii, in patrunjel, in asmatui, in tarhon, in grep, in fructele acide, ca si in castane (din care 100 g contin 50 mg de vitamina C, adica atit cit o lamiie) ,in fructul macesului, in polen.

Este absenta din leguminoasele uscate (fasole, lint),migdale, nuci, alune, cereale. Apare, totusi, cu prilejul germinarii semintelor si se poate consuma din belsug in fasole, mazare si soia incoltite.

Incoltirea se obtine inmuind semintele timp de o ora in apa scotindu-le si lasandu-le doua sau trei zile intr-o farfurie acoperita cu o cirpa umeda.

Vitamina C este indicata in scorbut si in formele lui incipiente: hemoragii ale gingiilor, stomatite, afectiuni ale sistemului osos, tulburari ale coagularii sanguine, in maladiile infectioase de toate felurile, in starile de surmenaj fizic si intelectual, in convalescente, sarcina, alaptare, in alergii, in intoxicatii diverse si medicamentoase, in anumite dermatoze (psoriasis). S-a semnalat ca vitamina C in doze mari provoaca o scadere importanta a colesterolului in exces.


Necesarul de Vitamina C
Doza zilnica de vitamina C necesara este variabila. Pentru un sugar, aceasta doza este de circa 30 mg. La copilul de 1 la 14 ani, de 30—90 mg. Pina la 20 de ani, organismul cere 100 mg. Apoi nevoile de vitamina C ale organismului scad, stabindu-se in jurul a 75 mg, exceptind anumite stari: oboseala fizica sau intelectuala, sarcina, alaptare maladii infectioase, interventii chirurgicale, care necesita 150—200 mg pe zi si uneori mai mult.

La 100 g, macesul contine 400—1 500 mg (1,50 g) de vitamina C, coacazul negru 100—400 mg, portocala, grepul, cresonul 50—100 mg, lamiia, castana circa 50 mg, spanacul 40—80 mg, varza 30—100 mg, cartoful 10 mg.

Continutul citorva vegetale in vitamina C, in mg la suta de grame de parte comestibila: patrunjelul 200; coacazul negru proaspat 180; napul crud 139; macrisul 124; ardeiul iute crud 120; tarhonul 120; varza verde cruda 120; mararul 100; ardeiul 100; varza de Bruxelles cruda 80; varza rosie cruda 70; lamaia proaspata 65; fraga proaspata 60; portocala proaspata 60; conopida cruda 60; spanacul crud 50.