LONGEVITATEA... Efectul secret al terapiilor cu OXIGEN

Existã locuri pe glob unde numãrul persoanelor care ajung la o vârstã foarte înaintatã este mai mare decât oriunde altundeva. În unele regiuni din China, Tibet, India, Mexic sau Peru, numeroase persoane trãiesc mult peste o sutã de ani şi sunt foarte puþin afectate de boli. Existã însã câteva trãsãturi comune ale mediului în care trãiesc aceşti oameni vârstnici în ţãri care sunt, de altfel, foarte îndepãrtate una de alta: apa de o puritatea de cristal şi aerul.

Fãrã oxigen nu existã viaţã. El este elementul vital pentru miliardele de celule ale organismului uman. Funcţiile acestuia, începând de la activitatea creierului pânã la neutralizarea substanţelor nocive, şi de la capacitatea de percepţie pânã la gândire, sunt dependente de energia furnizatã de oxigen. Aşadar, cheia atingerii stãrii de sãnãtate maximã constã în perfectarea alimentãrii celulelor cu oxigen, deoarece numai astfel celulele pot funcţiona corespunzãtor.

Circulaţia oxigenului şi a toxinelor în interiorul corpului uman
La ora actualã, datoritã poluãrii, mâncarea, apa şi aerul sunt parţial contaminate. În aceste condiţii, toxinele de tot felul vor pãtrunde prin tubul digestiv, prin sistemul respirator şi prin piele, fixându-se apoi treptat la nivelul organelor interne. Conform studiilor unor specialişti, toxicitatea afecteazã chiar şi pereţii celulelor, pentru cã odatã cu absorbţia oxigenului necesar vieţii, celulele absorb astfel şi toxinele. În celula sãnãtoasã oxigenul curat ajunge la nivelul mitocondriilor, împreunã cu nutrienţii, în vederea producerii de ATP (adenozin trifosfat), care înmagazineazã energia mişcãrii şi activitãţii întregului organism. Reziduurile, care sunt create în mod natural prin arderi într-un organism sãnãtos şi echilibrat, nu reprezintã un inconvenient, deoarece ele vor fi eliminate prin umori. Fiecare celulã îşi produce propria cantitate de H2O2 (peroxid de hidrogen) care îi permite astfel sã-şi dezvolte un scut antioxidant. O celulã sãnãtoasã nu poate fi deci oxidatã, în timp ce una bolnavã sau care este infectatã, care are "scutul" slãbit sau inexistent, este oxidatã rapid.

Un om obişnuit are prin urmare în corpul sãu celule aflate în diverse stadii: celule purtãtoare de boalã, celule bolnave, celule care conţin nenumãrate reziduuri, celule moarte, celule care mor, celule slabe, celule îmbãtrânite, celule infectate precum şi un anumit numãr de celule sãnãtoase. Celulele perfect sãnãtoase sunt singurele care nu pot fi "arse" de oxigen, ele respirându-l prin membranã ori de câte ori oxigenul le atinge, deschizându-se atunci canalele (de la nivelul membranelor celulare) pentru ionii de calciu. Celelalte celule enumerate mai sus vor deveni adevãrate fabrici de virusuri, bacterii şi fungi, astfel cã, în asemenea situaţie, nu numai existenţa lor este compromisã, dar şi existenþa celulelor sãnãtoase din apropierea lor.

Microbii trãiesc în şi cu reziduuri şi apoi ei excretã alte reziduuri, mai multe şi mai toxice. Întregul metabolism este astfel perturbat iar corpul se îmbolnãveşte. Cauza tuturor bolilor este toxicitatea. Componentele principale ale smogului - azotul (N), carbonul (C), sulful (S) şi hidrogenul (H) - se aflã şi în interiorul nostru. Dacã noi introducem în organism suficient de mult oxigen, atunci celulele îl vor folosi pentru a elimina reziduurile şi substanţele toxice sau artificiale care au intrat în corp prin aer, apã, mâncare sau prin medicamentele alopate.

Una din cauzele directe ale apariţiei şi proliferãrii cancerului
Orice celulã vie care beneficiazã de mai puţin de 60% din cantitatea necesarã de oxigen se modificã aproape automat în celulã canceroasã anaerobã, regresând 21 de trepte pe scara evoluţiei, pânã când ajunge astfel la nivelul plantelor inferioare.

Cum acţioneazã suplimentul de oxigen OXY MAX asupra microorganismelor? Prin sporirea nivelului de oxigen din organism; microorganismele anaerobe nu pot trãi într-un mediu puternic oxigenat. Dr. Otto Warburg, de douã ori laureat al premiului Nobel (inclusiv pentru medicinã) susţinea cã celulele canceroase nu pot creşte într-un mediu care prezintã un conţinut ridicat de oxigen.

Mai mult oxigen în plãmânii noştri
Calea de rezolvarea a acestor probleme constã în creşterea treptatã a cantitãţii de oxigen prin inspiraţie. Dacã nu avem la dispoziþie un aer pur asemeni cristalului, atunci sã luãm în considerare oferta de suplimentare a oxigenului OXY MAX!

Efecte benefice:
Dupã numai una sau douã sãptãmâni de tratament corect şi consecvent apar primele semne pozitive care vor indica faptul cã procesul de purificare a început, printre acestea vom constata cã urina şi fecalele nu mai au miros. Urina capãtã o culoare uşor gãlbuie, cristalinã sau poate deveni chiar incolorã. Digestia şi respiraþia vor fi mult îmbunãtãţite; întregul traseu al aparatului respirator va fi purificat, iar dupã mai multe luni de tratament vom putea constata în plan psihomental urmãtoarele efecte: limpezirea gândirii, calm profund lãuntric, nevoie zilnicã de somn redusã cu cel puţin 2-3 ore, putere de concentrare crescutã datoritã oxigenãrii ample şi profunde, amplificarea magnetismului individual (biocâmpul eteric), purificare sanguinã excelentã dupã un an de curã neîntreruptã, eliminarea gradatã a stãrilor de inerţie, de somnolenţã şi mahmurealã care apãreau mai ales dimineaţa la trezire.

Cercetãrile au confirmat cã oxigenul este singurul element din univers care are printre altele are proprietatea de a reface rapid şi profund sistemul imunitar, celulele şi organele.

Stresul influenþeazã gradul de oxigenare al organismului nostru
"Medicii estimeazã cã 50-70% dintre toate bolile carea afecteazã fiinţa umanã sunt cauzate, cel puþin parţial, de stres."

Viaţa normalã este întreţinutã de hranã, care este oxidatã, dând naştere unor compuşi chimici prin procese bioelectrice. Chiar gândurile noastre reprezintã în realitate apariţia şi manifestarea unor sarcini electrice, astfel încât orice tolerare a unor gânduri rele, de tulburare, de presiune, genereazã o încãrcãturã electricã sporitã, ce induce o stare de confuzie în maºşna noastrã electroliticã cerebrospinalã, a cãrei eficienţã se reduce atunci considerabil, diminuâdu-se simultan nivelul de oxigenare, care este SCURTCIRCUITAT. Este momentul în care se prefigureazã cã în existenţa noastrã va apare în curând ambulanţa. Am putea trage aşadar concluzia cã oamenii foarte fericiţi au în general un nivel de oxigenare mult mai bun, o tensiune arterialã normalã şi o stare de sãnãtate mult mai bunã decât cei nefericiţi.

Studiind atent puterea de vindecare pe care o genereazã în fiinţa noastrã faptele bune, oamenii de ştiinþã au descoperit cã acestea pot influenţa foarte mult sistemul nostru imunitar. Mintea şi sistemul nostru imunitar sunt prin urmare intim legate. Creierul şi mãduva spinãrii, a cãror funcţie este în mod armonios corelatã, influenţeazã activitatea sistemului imunitar prin stimularea formãrii şi a funcţionãrii celulelor necesare pentru a lupta împotriva infecţiilor. Cercetãtorii Eileen Rockefeller Growald şi Allan Luks au arãtat cã micuţele celule albe sunt "extrem de sensibile la neuropeptide" - substanþe chimice specifice care sunt produse de cãtre creier.

Concluziile sunt prin urmare în deplin acord cu indicaţiile strãvechi ale unor ştiinþe din antichitate precum yoga, tao, acupunctura, ayurveda sau ale unora mai noi dar neconvenţionale precum echilibrarea polaritãţii, chiropractica, presopunctura / reflexologia sau mitoterapia. Atunci când în organismul uman are loc o reacţie maleficã, o tulburarea de orice naturã sau orice altã activitate iritantã, se produce un blocaj al fluxului de energie, o diminuare sau o oprire a fluxului vital dintr-una sau mai multe zone, organe sau meridiane.