LEURDA

Denumirea plantei: Leurda (Allium ursinum)
Fam.Liliaceae

Denumiri populare: ai-ciorasc, ai-de-padure, ai-salbatic, aiuti, aliu, aliu de iunie, leoarda,leorda.

Ecologie si raspindire: Leurda creste numai pe cimpii bogate in humus si umede, sub tufisuri, in paduri de foioase si alpine.

Perioada de vegetatie: Frunzele leurdei rasar din pamint in lunile aprilie si mai, uneori chiar mai devreme. Florile devin insa vizibile abia pe la mijlocul lui mai sau iunie.

Perioada de recoltare: Frunzele tinere se aduna in aprilie si mai, deci inainte de inflorire, iar bulbii la sfirsitul verii si toamna.

Bolile in care se utilizeaza:
Uz intern: hipertensiune arteriala, ateroscleroza, hematurie, diaree acuta si cronica, balonari si colici, tuberculoza pulmonara, hidropizie, helmintiaze, constipatie.
Uz extern: exeme, reumatism, scrofuloza, rani. Este indicata in curele depurative de primavara si ajuta la vindecarea bolilor cronice de piele.

Retete:
Sub forma de condiment: Frunzele proaspete de leurda se maruntesc ca patrunjelul sau ceapa si se presara pe piine, in supe, sosuri, salate si mincaruri cu carne.
Tinctura de leurda: Frunzele sau bulbii taiati marunt se introduc intr-o sticla pina la git fara a se indesa, se toarna deasupra rachiu de secara, sau orice alt rachiu de 38-40 % facut in casa si se lasa 14 zile in soare sau in apropierea masinii de gatit. Se iau de 4 ori pe zi cite 10-15 picaturi in putina apa.
Vin de leurda: Se ia 1 pumn de frunze taiate marunt, se lasa sa dea citeva clocote in ? litru de vin alb, se indulceste dupa gust cu miere sau sirop si se bea din acest vin peste zi, incet, inghititura dupa inghititura.