MINERALELE NECESARE ORGANISMULUI NOSTRU

Vreme indelungata, in materie de sanatate sau de boala, s-a vorbit doar de vitamine. Fiecare, ca sa se simta bine, ii cerea cu regularitate medicului, farmacistului, vinzatoarei de legume, ratia de vitamine despre care ii vorbeau numeroase lucrari si un mare numar de periodice.

Apoi termenii enzime, diastaze, fermenti au ajuns, la rindul lor, familiari.

Cunoastem de vreme indelungata importanta calciului, a fosforului, a magneziului, a iodului, a sulfului in mentinerea si restabilirea sanatatii. Toate aceste elemente se gasesc in asociatii diverse si in cantitati mai mult sau mai putin mari in vegetale, ca si in organismele animalelor.

Ce este un oligoelement ?

Oligoelementele sint constituenti ponderali minori, descoperiti prin cercetari moderne alaturi de constituentii majori, care, pina atunci, erau considerati ca singurele elemente necesare formarii si echilibrului organismelor vegetale si animale (protide, grasimi si zaharuri).

Multa vreme, s-a crezut ca materia vie este compusa exclusiv din douasprezece elemente : azot, calciu, carbon, clor, hidrogen, magneziu, oxigen, fosfor,potasiu,siliciu, sodiu si sulf. Acestea alcatuiesc 99,98 % din masa corpului.

Ulterior, analize mai perfectionate au distins, alaturi de acestea, inca vreo douazeci care, in ciuda redusei lor cantitati totale sint indispensabile vietii. Este vorba de anumiti metaloizi — arsenic, bor, brom, fluor,iod sau metale — aluminiu, cobalt,cupru, cositor, fier, mangan, magneziu, mangan, nichel, plumb, titan, zinc, care o vreme au fost socotite "impuritati".

Nu toate oligoelementele sint indispensabile tuturor fiintelor vii. Fiecare insa este indispensabil intr-un numar mai mare sau mai mic de cazuri.

Astfel, anumite mucegaiuri nu se pot dezvolta pe un mediu de cultura lipsit de Mg. Dar e de ajuns o urma infinitezimala din acest metal de ordinul unei miliardimi ca fenomenul cresterii sa se realizeze. O doza foarte usor superioara de magneziu va permite mucegaiurilor studiate sa se reproduca. Marind concentratia, se va favoriza uneori dezvoltarea culturii dar dincolo de un anumit procent se ajunge la un fenomen invers.

Oligoelementele se vadesc indispensabile echilibrului fiziologic si orice carenta, in unul sau mai multe oligoelemente, se soldeaza prin manifestari patologice mai mult sau mai putin grave. Organismul apare ca un fel de oligarhie in care enorme mase de elemente pasive sint dominate de catre un mic numar de elemente catalitice. Acesta pentru ca oligoelementele prezideaza indispensabilele procese catalitice ale schimbarilor carora organismul nostru le este sediul permanent.

Astfel, o carenta in cobalt in alimentatia mamiferelor tinere atrage dupa ea moartea rapida, cu toate ca animalele au primit vitamine de calitate si in cantitate suficienta. Carentei de cobalt a solurilor Australiei i-au fost atribuite odinioara gravele epidemii care bintuiau printre animale. Vitele care pasc pe cimpiile bogate in cobalt sint favorizate.

Adaugarea de saruri metalice in ratia oilor si a bovinelor se practica obisnuit in anumite tari, in care se constata asemenea carente.

Vitamina B12 stimuleaza regenerarea nervilor periferici la sobolan. Actiunea ei se datoreaza prezentei cobaltului, care intra in compozitie. Intr-adevar, vitamina Bl2 nu actioneaza bine decit in prezenta cobaltului si mai ales, potrivit unor cercetari, in prezenta magneziului si cuprului.

Caprele din partile muntoase din nordul Irakului, bogate in cupru si in fier, dar lipsite de cobalt, prezinta anumite leziuni renale caracteristice. . Experiente pe aceeasi tema au fost publicate despre sobolan, soarece, iepure, cobai, precum si studii speciale asupra unor vegetale, mai ales varza, spanacul, laptuca.

Borul si cobaltul au fost gasite in toate tesuturile omului: borul fiind mai important in oase, iar cobaltul in ficat.

Diversi oameni de stiinta, studiind carentele in oligoelemente au, demonstrat ca din patru grupuri de cincizeci de copii, cei care au absorbit anumite oligoelemente (fier, cupru, cobalt, magneziu), au prezentat o sporire insemnata a procentului de hemoglobina.

Absenta lor mareste frecventa si gravitatea crizelor epileptice. Fenomenul acesta pare a se datora indeosebi diminuarii continutului de magneziu, calciu si sodiu din singe.

Exemplele date sint suficiente pentru a demonstra rolul capital al oligoelementelor in mentinerea sanatatii si in patologia generala. In plus, oligoelementele permit si sporesc numarul de functii vitaminice, hormonale, antibiotice, enzimatice etc.

Pentru cei care se intreaba daca terapeutica prin oligoelemente este o medicina alopatica sau homeopatica, se cuvine sa se retina: :

alopatia
foloseste tratamentele in doze ponderabile, de ordinul gramului sau al miligramului. Nu inseamna ca medicul care o utilizeaza va prescrie numai produse de sinteza primejdioase, cum au tendinta sa creada anumiti bolnavi;

homeopatia
utilizeaza produse diluate in asa masura, incit devine imposibil sa le exprimi greutatea in fractii de mg. Aceasta metoda nu ajunge sa rezolve toate cazurile.

Terapeutica prin oligoelemente se situeaza intre cele doua deoarece foloseste dozele de ordinul gama (gama fiind a milionimea parte dintr-un gram).

Ca si pentru vitamine, va fi uneori posibil, in fata unui oarecare sindrom, sa se faca o selectie a vegetalelor pentru a le folosi pe acelea mai bine inzestrate cu oligoelemente.

Ca si pentru vitamine, va fi de ajuns, in marea majoritate a cazurilor sa se varieze hrana in cruditati, ca sa se respecte, in mod acceptabil, echilibrul mineral si metalic necesar mentinerii echilibrului fizic si intelectual.